O viata… prescurtata

Motto: La inceput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu (Evanghelia dupa Ioan 1.1)

ABREVIÁ, abreviez, vb. I. Tranz. A prescurta (în scris sau în vorbire), un cuvânt, un titlu etc.; a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă. [Pr.: -vi-a] – Din lat., it. abbreviare.

ACRONIM, acronime, adj., s.n. (Cuvânt) format din prima sau primele litere ale cuvintelor care compun o sintagmă, o expresie, un titlu etc. [< fr. acronyme].

Poate ca motto-ul v-a facut sa credeti ca am de gand sa predic. Nu e cazul acum. Ceea ce vreau sa spun e doar faptul ca oamenii au inceput sa renunte la Cuvant, dupa sute de mii de ani de la aparitia Homo Sapiens si a primelor sunete rostite de acesta si la citeva milenii de la aparitia scrierii.

Traim intr-o vreme agitata, unde totul curge si curge pe fast-forward. Alergam dupa autobuze, bem cafeaua in fuga, citim fugitiv stirile, totul este facut incit sa cistigam timp, mai mult timp, desi planeta se misca de milioane de ani in acelasi ritm iar ziua terestra nu s-a scurtat.

Omul modern s-a obisnuit sa traiasca viata in fuga. Cu toate ca omul modern comunica mai mult, el nu are timp sa vorbeasca si nu mai are timp sa asculte. E-mail-ul, internetul, chat-ul amplifica uluitor posibilitatile de comunicare si cu toate acestea omul uita sa citeasca, nu mai are chef sa citeasca, pentru ca informatia curge foarte rapid, el trebuie sa retina esentialul, restul e bullshit, imi ocup creierul cu prea multa informatie inutila, trebuie sa imi folosesc capacitatile creatoare la maxim, nu am timp de tine, poate mai tirziu.

Pls, pune pe FTP documentele PDF fiindca trebuie sa le trimit la CEO inainte de sedinta. […] Spune-mi daca e OK acel DOC, daca e prea mare il fac ZIP si ti-l trimit pe mess. […] Daca nu rezolvam saptamina asta ramine TDB. […] np, iti dau eu sms cind ajung la tine. […] Ma duc la BCR sa platesc OP-ul si o sa platesc si CAS-ul. […] Treci si pe la departamentul de PR si intreaba daca noua fata de la HR este pe acolo. Am nevoie de ea ASAP sa imi faca raportul pe luna aceasta. […] Hai sa mergem la KFC ca vreau sa trec pe la ATM-ul de linga ASE sa scot 100 RON. […] acum plec pt ca tb sa ajung rpd. […]  k, tre sa ies putin, brb. […] Nu uita ca mi-ai promis paginile HTML ieri, eu deja am terminat codul PHP iar azi o sa setam DB-ul si procedurile stocate SQL. […] Uita-te pe CNN si BBC sa vezi stirile despre bursele din SUA. […] Nu uita sa suni la RDS ca nu mai merge netul si instaleaza si UPS-urile pentru PC-urile de la parter. […] w8, sa vad dk e aici si o sa il intreb dc. […] Vezi ca CD-urile sunt in dulapul de langa TV, ai grija sa le scrii la 8x fiindca nu le pot citi pe CDROM-ul meu vechi. […] Mi s-a stricat SIMM-ul, dar cred ca o sa imi iau un tel nou. […] Imi merge greu calcu, nu mai am destul RAM disponibil. […] Am vazut la promotie un TFT LCD de 19 la 200 EUR. […] nu vezi k deja s-a facut tz, ce plm! […]

Limba si limbajul nostru incep sa se transforme si sa se adapteze pe zi ce trece, iar toate lucrurile noi pe care le descoperim sau le inventam le numim astfel incit sa se muleze perfect pe nevoia noastra de putin, cit mai putin putine vorbe ca sa spunem totul rapid si sa scapam de inutilitatea de a exprima ceva lung si fara sens. Nu mai este mult si vom ajunge, vrand-nevrand, sa vorbim in bip-bipuri, sa evoluam spre omul bionic al viitorului, pentru care totul se reduce doar la sunete scurte precum codul Morse, fiindca darul vorbirii a fost dat in schimbul unui creier pozitronic care are o capacitate sporita de gandire, nu de vorbire.

Opriti-va. Opriti-va citeva secunde si priviti. Priviti, lumea este minunata iar noi suntem aici, acum, pentru ca Soarele rasare. Si rasare in fiecare zi, in fiecare zi in care noi nu observam asta. Nu trebuie sa ne grabim ca sa ne implinim destinul. Cumva, mai repede sau mai incet, vom ajunge acolo oricum. Pina atunci, priviti in jurul vostru si veti vedea ca, atunci, cuvintele nu va vor mai fi de ajuns sa descrieti maretia lumii.

Despre neputinta

Sunt un fan al fotbalului. Nu conteaza cine joaca, de vreme ce nu sunt suporterul nici unei echipe de fotbal nu am greturi, eu ma uit oricum. Cu toate acestea nu urmaresc decit meciurile la TV si atit. Nu casc gura la talk-show-uri, nu citesc ziarele, nu ma iau in gura cu nimeni pe forumuri dupa meciul la care am asistat. Nu e in firea mea. Singurul site pe care il accesam, doar pentru meciurile transmise live, era pina acum onlinesport.ro.

Dupa inceperea campionatului intern in acest an, am inceput sa urmaresc cu atentie modul in care noul site gsp.ro si canalul sau online dedicat, gsp.tv, reusesc sa faca fata provocarii pe care o aducea in plus acest sezon fotbalistic: exclusivitatea transmiterii meciurilor online si tv. Continuă lectura

De fapt nu e asa

Intotdeauna am avut o obsesie legata de scrierea corecta a cuvintelor romanesti. Nu am pretentia ca sunt in expert in limba romana, dar incerc de fiecare data sa imi depasesc prejudecatile si sa imi corectez cuvintele, chiar daca le scriu asa cum am invatat la scoala.

Am observat  un lucru ciudat legat de expresia „de fapt”. Unii dintre cei pe care ii cunosc sau carora le mai citesc insemnarile pe internet folosesc in mod anormal aceasta expresie in forma „defapt”. Cei pe care ii cunosc mi-au spus ca asa au invatat la scoala. Eu unul nu am invatat asa iar lucrul acesta ma intriga foarte mult. Cel mai probabil este ca majoritatea celor care scriu asa copiaza aceasta expresie asa cum au vazut-o in insemnarile altora, fara ca macar sa mai verifice corectitudinea ei.

In liceu am avut oportunitatea sa studiez limba latina. Mi se pare normal sa studiezi limba latina in scoala chiar daca practic ea este o limba moarta acum. Ea este precursoarea limbii noastre native si eu unul am o mare consideratie fata de aceasta limba. Este o limba armonioasa si totusi complexa si mai mult decit atit foarte interesanta din punctul de vedere al modului in care a influentat limbile moderne.

De ce am mentionat aceasta limba in acest context? De cite ori sunt in dubiu asupra unui cuvint romanesc incerc sa caut originea lui in limba latina, daca ea exista evident. Acesta este si cazul expresiei „de fapt”. Din cite stiu, lucru confirmat si de wikipedia, acest cuvant inseamna „in fapt”, „in realitate” sau mai bine spus „de drept”, „in practica”, dat fiind ca realitatea nu e totusi una cu practica. Dupa cum se vede, expresia contine prepozitia „de” separat de substantivul „factum” (facto in ablativ). Dupa ratiunea mea, acest lucru ar trebui sa se pastreze si in romaneste, cu atit mai mult cu cat limba romana pastreaza si ea aceleasi doua cuvinte distincte „de” si „fapt”.

Am cautat expresia si in DEX Online si acesta mi-a confirmat ca de fapt nu se scrie defapt ci de fapt.

qed

Viata ca o tombola

In fiecare zi reclamele din mass media ne bombardeaza cu anunturi despre cistiguri instant sau prin extragere la sorti la noile promotii sau produse, la tombole si loterii daca desfacem un capac de bautura racoritoare sau bere, razuim citeva etichete, rupem citeva ambalaje, mincam citeva chipsuri sau ciocolata, cumparam zece baxuri de apa minerala sau 3 paste de dinti, achizitionam o masina sau un mobil, facem credit de 10 mii de dolari, trimitem un sms, completam citeva formulare, citim un ziar, lipim citeva abtibilduri pe usa sau geam, raspundem la citeva intrebari, colectionam 5 pachetele de cafea, clickam pe o duzina de pagini web sau pur si simplu pentru ca cineva ne bate la usa si ne spune „Buna ziua, sunteti cistigator!”. Imi si inchipui proletariatul romanesc – care pina acum citiva ani se zbatea intre mizerie si limita supravietuirii din ajutorul de somaj sau din salariul de mizerie al unei intreprinderii falimentare stind acum zilnic la coada cu salariul in mina pentru 3 pachete de chips, golind vreo citeva sticle de cola si bere, imbuibindu-se cu dulciuri si cafea, cumparind vreo 10 Libertatea ca sa aiba spor la razuit, maninca vreo 3 ciorbite instant, scuipa pe vreo 2 plicuri in care a introdus etichetele lor mototolite si petrece o ora noaptea la telefon ca sa raspunda la niste intrebari stupide la tv – cum se zbate la limita obezitatii si infarctului miocardic ghiftuit si nedormit cu miinele tremurinde de la atita razuit si sperind ca miine cistigatorul va fi el iar banii pe care ii va lua ii vor permite sa emigreze in Spania ca sa isi gaseasca si el o slujba serioasa in care sa faca ce stie el mai bine adica sa munceasca pe brinci.

Este oare ceva in neregula aici sau mi se pare mie? In loc sa traiasca din banii pe care ar trebui sa ii cistige in mod decent la locul de munca oamenii sunt indemnati la tot pasul sa consume bani, nervi si timp din viata lor ca sa cistige si mai multi bani, fara un merit anume, bani nemunciti de fapt. Vom ajunge in curind sa dam un nou sens expresiei „maninca si el o piine” celui care isi cumpara zilnic o piine ca poate-poate o gasi un bilet cistigator in ea.

Internetics 2.0

Lumea vorbeste deja de Web 2.0. E pe-aici, pe-aproape, ma rog, la citeva tari distanta… Pe scurt, Web 2.0 este un termen ce cuprinde toate acele servicii web ce vor face ca modul de interactiune cu siturile sa devina de fapt interactiunea cu niste aplicatii web – ce vor livra utilizatorului o noua experienta a navigarii pe Internet: siturile statice vor deveni dinamice, paginile web vor semana cu orice alt program de desktop, informatiile vor fi mai structurate si mult mai usor de gasit.
Dar ceea ce inseamna mai mult Web 2.0 este modul in care se va dezvolta interactiunea intre utilizatori sau comunitatile de utilizatori: aplicatii de instant-messaging, file-sharing si in general toate acele aplicatii descentralizate care permit comunicarea directa, „de la utilizator la utilizator”. Asta ar fi pe scurt, ca sa nu intram in amanunte.

Ceea ce trebuie sa inteleaga oamenii care se ocupa de fenomenul web in Romania si mai ales cei chemati sa faca ierarhii si sa acorde premii pentru „cele mai cele” situri romanesti este faptul ca intr-un final tot la descentralizare se va ajunge si in aceasta privinta. Continuă lectura