Lună: februarie 2010

Despre alibiuri

Leonardo Leo si V. , , ,

V.: Băi, nu eşti bun de nimic! Ai făcut şi tu un script amărât de upload şi nu merge deloc.
Leo: Cum aşa? Doar l-am testat ieri de faţă cu tine şi mergea. De unde ştiu eu că nu l-ai stricat tu azi şi acum dai vina pe mine?
V.: Păi ce dovadă mai bună vrei să iţi dau decât faptul că nici nu am pus mâinile pe tastatură toată ziua?

Singurătatea alergătorului de cursă lungă

Leonardo Ganduri nespuse , ,

Pentru toţi care au rămas în urmă: priviţi înainte dacă nu mă mai vedeţi prin preajmă, eu sunt în faţă, nu în spatele vostru.

Manfred Mann’s Earth Band – Questions

In a dream it would seem
I went to those who close the open door
And turning the key, I sat and spoke to those inside of me

They answered my questions with questions
And they pointed me into the night
Where the moon was a star-painted dancer
And the world was just a spectrum of light

They reached to my center of reason
And pulled on the touchstone that’s there
The shock of that light had me reeling
And I fell into the depths of despair

Turning the key, I sat and spoke to those inside of me…

They answered my questions with questions
And set me to stand on the brink
Where the sun and the moon were as brothers
And all that was left was to think

They answered my questions with questions
And they pointed me into the night
The power that bore me had left me alone
To figure out which way was right.

Amintiri din comunism, in imagini (partea a II-a)

Leonardo Parerea mea! , ,

Distractia copiilor in epoca ceausista era destul de limitata. Stiind toata ziua doar de scoala si de traiul monoton de acasa, unde imediat dupa ce veneai de la scoala nu puteai sa vezi nimic la televizor, fie pentru ca nu era program tv fie pentru ca era oprit curentul electric, copiii isi construiau si evadau in propria lume imaginara, caci pe vremea aceea nu erau Counter Strike, Warcraft, Youtube sau Facebook. Continuă lectura →

Istorie Radio Contact: Ami Constantinescu (partea a V-a)

Leonardo Radio Contact , ,

Oamenii si robotul

Poate cea mai grea munca este aceea cu oamenii. De cand deschidem ochii personalitatea fiecaruia interactioneaza cu cea a celui de langa el si-i creeaza, voluntar sau involuntar, diverse probleme. Probleme am creat parintilor nostri si in special mamei inca inainte de a fi nascuti. Probleme am creat medicilor din maternitate. Probleme am creat (unii dintre noi) preotului care ne-a botezat, invatatoarei din gradinita, profesorilor, sefilor, subalternilor, prietenilor, rudelor, cunostiintelor si chiar celor care citesc aceste randuri. Dupa cum spuneam, problemele pot fi voluntare sau involuntare. Eu intentionez sa prezint cititorilor doar amintirile mele despre ceea ce am trait la Radio Contact. Nu intentionez sa acuz pe cineva, sau sa cercetez adevarul istoric in amanuntele lui. Acolo unde amintirile mi s-au volatilizat, acolo unde informatia mi-a lipsit, acolo am preferat sa nu fac referiri in povestea mea. Continuă lectura →

Amintiri din comunism, in imagini (partea I)

Leonardo Parerea mea! , ,

In acest weekend am facut curatenie prin camera si am dat peste citeva lucruri din copilaria mea. Sunt lucruri pe care le-am tinut ca amintire din scoala elementara, scoala generala sau primele luni de liceu industrial. Asta pentru ca sa imi aduc aminte din cind in cind de acele vremuri. Intimplator sau nu, acele vremuri erau si vremurile comunismului, dar nu le-am tinut in nici un caz ca sa imi amintesc de comunism, caci ele sunt strinse chiar in comunism. Acum insa, amintirea vremurilor copilariei si zilelor de scoala se confunda cu vremurile petrecute sub comunism. Continuă lectura →

Refugiatii

Leonardo Parerea mea! , , ,

Exista un loc in lume unde milioane de romani se refugiaza timp de ore bune, zilnic. In ciuda vigilentei vamesilor de la frontierele Romaniei, in fiecare minut trec pe sub nasul lor uneori clandestin, alteori in mod cu totul legal, mii de cetateni romani dornici sa evadeze din tara de care s-au saturat. Acesti refugiati trec granita in mediul online cu convingerea ca vor scapa citeva ore de Romania, in care nimic nu mai functioneaza normal, dar in graba lor catre acest „nicaieri” virtual aduc, ascunse bine in cutele mintii lor, toate prejudecatile si nedreptatile lumii de care fug cu atita elan. Continuă lectura →