Some ironic thoughts of mine (II)

Ce te enerveaza mai mult in discutia noastra despre Dumnezeu: siguranta mea de sine cand iti spun ca nu e nevoie sa te conving sa devii credincios caci intr-o zi vei deveni singur sau siguranta mea de sine cind iti spun ca incerci degeaba sa ma convingi in fiecare zi sa devin ateu?

***

E un fapt cunoscut ca toti oamenii complexati incearca sa isi depaseasca complexele de inferioritate printr-o ambitie nemasurata ce ii face sa isi urmareasca cu perseverenta scopurile. Din pacate, eu nu am nici un complex  de inferioritate, deci e clar ca voi deveni un ratat.

***

Toate virtutile mele sunt demne de ironie. Mai ales cind o fac chiar eu insumi.

***

Chiar si in Izvorul Nemuririi poti muri inecat.

***

«Pastrez ce e mai bun la sfarsit», mi-a spus cineva odata. Vezi, tocmai de aia a lasat Dumnezeu moartea la sfarsitul vietii, i-am raspuns.

Some ironic thoughts of mine (I)

Mi-a spus ca vorbele mele i-au ranit foarte tare inima. Ei bine, i-am spus, sunt doar un simplu om, nu un expert in operatii pe cord.

***

Ii suplinesc cu brio pe toti dusmanii pe care nu ii am.

***

– Nu imi mai ramine timp pentru nimic. Sunt atat de ocupat.
– Cu ce?
– Ma duc la pescuit, urc pe munte, fac calatorii cu bicicleta.
– Sa inteleg ca timpul tau liber iti mananca tot timpul liber.

***

– Muncesc toata ziua buna-ziua si cistig un salariu de cacat! Ce fel de viata mizerabila e si asta?
– Ce vrei, tu nu te uiti la tine ca ai karma mica si pricajita?

***

– Am citit ca dupa ce murim ne reincarnam iarasi si iarasi pina cind atingem cel mai inalt nivel energetic si ne apropiem de Dumnezeu. Atunci cum naiba am nimerit eu aici, pe Pamint, dupa atitea reincarnari de la inceputul veacurilor?
– Pai iti spun eu: aici e planeta repetentilor.

***

– Cel mai maret vis al omenirii s-a implinit! a spus cu glasul tremurand primul astronat pe Marte. Dupa aceea au intrerupt transmisia pentru ca il taiase o durere crancena de burta si i se subtiase vocea si mai rau.

Razboiul ca stare de spirit

Istoria ne invata ca de fapt nu invatam nimic din istorie.

Hegel

Pe 8 mai s-au implinit 64 de ani de la capitularea Germaniei naziste sau, asa cum mai este cunoscuta in istorie, cel de-al treilea Reich, in 1945. Cifra 64 (ani) nu este o cifra rotunda dar nu exista niciodata un motiv matematic sau estetic pentru a rememora o zi istorica de o importanta capitala. Continuă lectura

O viata… prescurtata

Motto: La inceput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu (Evanghelia dupa Ioan 1.1)

ABREVIÁ, abreviez, vb. I. Tranz. A prescurta (în scris sau în vorbire), un cuvânt, un titlu etc.; a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă. [Pr.: -vi-a] – Din lat., it. abbreviare.

ACRONIM, acronime, adj., s.n. (Cuvânt) format din prima sau primele litere ale cuvintelor care compun o sintagmă, o expresie, un titlu etc. [< fr. acronyme].

Poate ca motto-ul v-a facut sa credeti ca am de gand sa predic. Nu e cazul acum. Ceea ce vreau sa spun e doar faptul ca oamenii au inceput sa renunte la Cuvant, dupa sute de mii de ani de la aparitia Homo Sapiens si a primelor sunete rostite de acesta si la citeva milenii de la aparitia scrierii.

Traim intr-o vreme agitata, unde totul curge si curge pe fast-forward. Alergam dupa autobuze, bem cafeaua in fuga, citim fugitiv stirile, totul este facut incit sa cistigam timp, mai mult timp, desi planeta se misca de milioane de ani in acelasi ritm iar ziua terestra nu s-a scurtat.

Omul modern s-a obisnuit sa traiasca viata in fuga. Cu toate ca omul modern comunica mai mult, el nu are timp sa vorbeasca si nu mai are timp sa asculte. E-mail-ul, internetul, chat-ul amplifica uluitor posibilitatile de comunicare si cu toate acestea omul uita sa citeasca, nu mai are chef sa citeasca, pentru ca informatia curge foarte rapid, el trebuie sa retina esentialul, restul e bullshit, imi ocup creierul cu prea multa informatie inutila, trebuie sa imi folosesc capacitatile creatoare la maxim, nu am timp de tine, poate mai tirziu.

Pls, pune pe FTP documentele PDF fiindca trebuie sa le trimit la CEO inainte de sedinta. […] Spune-mi daca e OK acel DOC, daca e prea mare il fac ZIP si ti-l trimit pe mess. […] Daca nu rezolvam saptamina asta ramine TDB. […] np, iti dau eu sms cind ajung la tine. […] Ma duc la BCR sa platesc OP-ul si o sa platesc si CAS-ul. […] Treci si pe la departamentul de PR si intreaba daca noua fata de la HR este pe acolo. Am nevoie de ea ASAP sa imi faca raportul pe luna aceasta. […] Hai sa mergem la KFC ca vreau sa trec pe la ATM-ul de linga ASE sa scot 100 RON. […] acum plec pt ca tb sa ajung rpd. […]  k, tre sa ies putin, brb. […] Nu uita ca mi-ai promis paginile HTML ieri, eu deja am terminat codul PHP iar azi o sa setam DB-ul si procedurile stocate SQL. […] Uita-te pe CNN si BBC sa vezi stirile despre bursele din SUA. […] Nu uita sa suni la RDS ca nu mai merge netul si instaleaza si UPS-urile pentru PC-urile de la parter. […] w8, sa vad dk e aici si o sa il intreb dc. […] Vezi ca CD-urile sunt in dulapul de langa TV, ai grija sa le scrii la 8x fiindca nu le pot citi pe CDROM-ul meu vechi. […] Mi s-a stricat SIMM-ul, dar cred ca o sa imi iau un tel nou. […] Imi merge greu calcu, nu mai am destul RAM disponibil. […] Am vazut la promotie un TFT LCD de 19 la 200 EUR. […] nu vezi k deja s-a facut tz, ce plm! […]

Limba si limbajul nostru incep sa se transforme si sa se adapteze pe zi ce trece, iar toate lucrurile noi pe care le descoperim sau le inventam le numim astfel incit sa se muleze perfect pe nevoia noastra de putin, cit mai putin putine vorbe ca sa spunem totul rapid si sa scapam de inutilitatea de a exprima ceva lung si fara sens. Nu mai este mult si vom ajunge, vrand-nevrand, sa vorbim in bip-bipuri, sa evoluam spre omul bionic al viitorului, pentru care totul se reduce doar la sunete scurte precum codul Morse, fiindca darul vorbirii a fost dat in schimbul unui creier pozitronic care are o capacitate sporita de gandire, nu de vorbire.

Opriti-va. Opriti-va citeva secunde si priviti. Priviti, lumea este minunata iar noi suntem aici, acum, pentru ca Soarele rasare. Si rasare in fiecare zi, in fiecare zi in care noi nu observam asta. Nu trebuie sa ne grabim ca sa ne implinim destinul. Cumva, mai repede sau mai incet, vom ajunge acolo oricum. Pina atunci, priviti in jurul vostru si veti vedea ca, atunci, cuvintele nu va vor mai fi de ajuns sa descrieti maretia lumii.

Viata ca o tombola

In fiecare zi reclamele din mass media ne bombardeaza cu anunturi despre cistiguri instant sau prin extragere la sorti la noile promotii sau produse, la tombole si loterii daca desfacem un capac de bautura racoritoare sau bere, razuim citeva etichete, rupem citeva ambalaje, mincam citeva chipsuri sau ciocolata, cumparam zece baxuri de apa minerala sau 3 paste de dinti, achizitionam o masina sau un mobil, facem credit de 10 mii de dolari, trimitem un sms, completam citeva formulare, citim un ziar, lipim citeva abtibilduri pe usa sau geam, raspundem la citeva intrebari, colectionam 5 pachetele de cafea, clickam pe o duzina de pagini web sau pur si simplu pentru ca cineva ne bate la usa si ne spune „Buna ziua, sunteti cistigator!”. Imi si inchipui proletariatul romanesc – care pina acum citiva ani se zbatea intre mizerie si limita supravietuirii din ajutorul de somaj sau din salariul de mizerie al unei intreprinderii falimentare stind acum zilnic la coada cu salariul in mina pentru 3 pachete de chips, golind vreo citeva sticle de cola si bere, imbuibindu-se cu dulciuri si cafea, cumparind vreo 10 Libertatea ca sa aiba spor la razuit, maninca vreo 3 ciorbite instant, scuipa pe vreo 2 plicuri in care a introdus etichetele lor mototolite si petrece o ora noaptea la telefon ca sa raspunda la niste intrebari stupide la tv – cum se zbate la limita obezitatii si infarctului miocardic ghiftuit si nedormit cu miinele tremurinde de la atita razuit si sperind ca miine cistigatorul va fi el iar banii pe care ii va lua ii vor permite sa emigreze in Spania ca sa isi gaseasca si el o slujba serioasa in care sa faca ce stie el mai bine adica sa munceasca pe brinci.

Este oare ceva in neregula aici sau mi se pare mie? In loc sa traiasca din banii pe care ar trebui sa ii cistige in mod decent la locul de munca oamenii sunt indemnati la tot pasul sa consume bani, nervi si timp din viata lor ca sa cistige si mai multi bani, fara un merit anume, bani nemunciti de fapt. Vom ajunge in curind sa dam un nou sens expresiei „maninca si el o piine” celui care isi cumpara zilnic o piine ca poate-poate o gasi un bilet cistigator in ea.