Web 2.0 meets Spam: crush of civilisations

Intr-un final apoteotic, ca o incununare a scepticismului meu fata de web 2.0, acesta a facut cunostinta cu ceea ce poate mintea umana sa creeze mai urit pe internet: spamul.

De citeva zile Youtube este impinzit de comentarii pline de spam, in aproape toate videoclipurile pe care le-am vazut. Se pare ca atacul este atit de brutal ca oamenii aia nici nu pot sterge atita spam cit s-a introdus acolo. Twitter se confrunta zilele acestea de asemenea cu followerii fictivi care adauga utilizatori pentru a le trimite spam. Am inceput sa fiu deodata atita de popular pe Twitter incit ma intrebam de unde. Mai inainte sa apuc sa imi verific followerii noi, eram anuntat ca utilizatorii respectivi au fost dezactivati datorita unor activitati suspecte pe site.

Pe blogul oficial al Twitter se anunta ca nu mai este permis ca un utilizator sa fie adaugat de mai mult de 1000 de followeri pe zi, cu scuza ca aceasta limita exista dar nu era riguros aplicata. Yeah, right!

In acest moment lucrurile incep sa se tulbure pe internet. Pe de o parte este pachetul legislativ al Parlamentului European ce propune o monitorizare drastica a activitatilor pe internet si pe de alta parte dreptul oricarui internaut la acces liber si neconditionat la informatie. Este adevarat ca sunt activitati ce depasesc limitele legislatiei privind drepturile de autor, care insa fac cu mult mai putin rau activitatilor de tip spam sau hacking. Indiferent insa daca accesul va incepe sa fie restrictionat sau nu, nu inseamna ca lucrurile se vor pune la punct. Pentru spam va fi oricind, oricum, o cale de a sparge bresa ip-urilor, retelelor si asa mai departe. Se va ajunge la blocarea accesului unor utilizatori care nu au nici o vina.

Ceea ce trebuie sa inteleaga internetul in era web 2.0 e ca continutul generat de utilizatori nu prea conteaza atit de mult, atit din punct de vedere al relevantei la cautare cit si al informatiilor continute in el. Nu intereseaza pe nimeni ca gigel tine cu Dinamo si striga cit il tin plaminii intr-un comentariu la un articol anonim. Cine are ceva de zis isi face blog, isi face un cont de twitter si isi spune oful acolo. Cine are chef si timp sa il citeasca si sa ii contraargumenteze e liber sa o faca. Accesul utilizatorilor nelogati sau care nu platesc un serviciu pentru care trebuie sa agreeze cu niste termeni si conditii ca nu il vor sabota cu spam (atita timp cit e in interesul lor sa nu piarda banii), nu face decit sa otraveasca relevanta si sa propage ideea ca ce conteaza daca fac si eu spam ca au mai facut si altii inainte si nu au patit nimic.

Este momentul in care cei care fac situri doar de dragul de a stirni flaminguri pentru trafic sa se mai gindeasca. Probabil ca acest lucru va mai tine maxim un an cit se pregateste intrarea in scena a urmatoarei generatii de situri care sa fie relevanta semantic si in care informatia pura, nealterata de parerea agaricilor, sa conteze. Restul se vor duce la cosul de gunoi al istoriei internetului. Internetul, la temelia lui, asa cum a fost gindit de Tim Berners-Lee, a fost conceput cu scopul ca informatia pe care o cauti sa fie la indemina, la obiect si conectata prin legaturi stricte la surse. Web 2.0 a deturnat odios aceasta idee si nu va ramine decit o joaca in cutia de nisip peste citiva ani. E timpul sa facem ceva bun cu cea mai spectaculoasa unealta pe care o are la indemina omenirea ca sa ramina libera. Sa nu o dam in bara.

Anunțuri

(De)generatia 2.0

Nu sunt un tip care se omoara dupa web. Mai mult, as putea spune ca sunt anti-web, asa cum este el perceput de cei mai multi: datul cu parerea despre orice chestie minora, expunerea celor mai intime ginduri in vazul tuturor, content generat de useri in cantitati industriale si de calitate proasta, relationari inutile si multe cu oameni pe care nu ii vei vedea niciodata sau cu care ai avut o tangenta meteorica, numai de dragul de a te lauda cu cercul tau de prieteni, cu blogul tau, cu galeria ta imensa de poze, cu faptul ca parerea ta e cea mai buna,  in general ca esti o vedeta pe internet. Continuă lectura

Internetics 2007

Sport.ro, premiul Web Space, sectiunea Sport Nu stiu cit de mult inseamna pentru unii un premiu Internetics insa pentru mine are o alta valoare mai presus de gloria lui: proiectul Sport.ro mi-a dat sansa sa cunosc oameni deosebiti, cu relele si bunele lor, insa care merita acest premiu deopotriva: Virgil, pentru noptile state la serviciu, Adrian si Tudor pentru „pressing”-ul neostoit, Vlad si Costin, care au pus temelia acestui proiect. Ii multumesc de asemenea lui Orlando pentru ca a avut rabdare cu noi toti si nu a uitat sa mentioneze echipa care a lucrat la acest proiect. Continuă lectura

Internetics 2.0

Lumea vorbeste deja de Web 2.0. E pe-aici, pe-aproape, ma rog, la citeva tari distanta… Pe scurt, Web 2.0 este un termen ce cuprinde toate acele servicii web ce vor face ca modul de interactiune cu siturile sa devina de fapt interactiunea cu niste aplicatii web – ce vor livra utilizatorului o noua experienta a navigarii pe Internet: siturile statice vor deveni dinamice, paginile web vor semana cu orice alt program de desktop, informatiile vor fi mai structurate si mult mai usor de gasit.
Dar ceea ce inseamna mai mult Web 2.0 este modul in care se va dezvolta interactiunea intre utilizatori sau comunitatile de utilizatori: aplicatii de instant-messaging, file-sharing si in general toate acele aplicatii descentralizate care permit comunicarea directa, „de la utilizator la utilizator”. Asta ar fi pe scurt, ca sa nu intram in amanunte.

Ceea ce trebuie sa inteleaga oamenii care se ocupa de fenomenul web in Romania si mai ales cei chemati sa faca ierarhii si sa acorde premii pentru „cele mai cele” situri romanesti este faptul ca intr-un final tot la descentralizare se va ajunge si in aceasta privinta. Continuă lectura