Pe 27 august s-au implinit 3 ani de cind am pornit acest blog. Nu a existat un motiv anume pentru acest lucru cu atit mai mult cu cit nu imi place sa vorbesc despre mine. Pur si simplu am crezut ca de fiecare data cind incep un lucru ca pot schimba ceva in mentalitatea oamenilor cu care interactionez. Dupa 3 ani si peste 100 de posturi cu subiecte diverse am ajuns in acelasi punct. Continuă lectura
aniversare
2 iulie
O zi importanta in istorie.
Thomas Savery patenteaza primul motor cu aburi in 1698, Vermont este primul teritoriu american ce aboleste sclavia in 1777, incidentul de pe Amistad in 1839, incepe Razboiul Crimeei in 1853, a doua zi a bataliei de la Gettysburg in 1863, ziua in care Marconi obtinea patentul pentru inventarea radioului in 1897, primul Zeppelin decoleaza in 1900, Noaptea Cutitelor Lungi in Germania nazista in 1934, ziua in care Lyndon B. Johnson a semnat Declaratia Drepturilor Civile care interzicea o data pentru totdeauna segregatia rasiala in 1964, Vietnamul de Nord si cel de Sud formeaza Republica Socialista Vietnam in 1976, Steve Fosset devine primul om care face ocolul lumii intr-un balon in 2002.
Si totusi nu e vorba de toate acestea. E doar ziua mea de nastere. O zi de miercuri 1975, ca oricare alta pentru oameni, dar o zi speciala pentru mine. O zi de nastere care vine sa imi aminteasca in mod ironic, la 34 de ani distanta, ca toti suntem fragili si muritori.
Si ca sa aniversez cum se cuvine, va prezint o melodie chiar din 1975, una din favoritele mele. Intimplator sau nu, se afla pe primul loc in UK Singles Chart in saptamana 30 iunie – 6 iulie 1975.
10
Acum 10 ani, pe 5 aprilie 1999, intram oficial, ca angajat, in domeniul internetului. Neoficial, se implinesc 11 ani de cind am facut cunostinta cu internetul, pe 25 februarie 1998, la internet-cafe-ul Raffles de pe Calea Victoriei.
Privind inapoi imi dau seama ca internetul mi-a salvat viata. Tocmai terminasem un masterat in fizica si urma sa intru probabil ca asistent in vreun laborator odios de cercetare in care dormitau nu numai aparatele vechi de peste 30 de ani dar si cei care le manevrau. Realizam ca urma sa depind foarte mult de cei cu care urma sa lucrez, iar salarizarea la acea data era foarte proasta in domeniul cercetarii, mai ales daca nu aveai la activ un numar serios de articole in revistele de specialitate. Continuă lectura
A fost odata Radio Contact…
Ieri s-au implinit 19 ani de la infiintarea Radio Contact Romania. Pentru unii o zi normala, pentru altii, care au crescut cu Radio Contact, ca si mine, o zi speciala, iar pentru cei care au lucrat la Radio Contact probabil si mai speciala.
Am avut bucuria ca tocmai ieri sa primesc un mesaj pe blog din partea lui Alexandru Gheorghias, unul din oamenii care m-au invatat muzica, muzica veche si buna a anilor 60-70, alaturi de toti ceilalti: Cristi Tomescu, Alex Nita, Giuseppe Rossi, Adrian Anghel, Sorin Minghiat, Doina Ene, Cristian Nemteanu, Tony Tesiu, Vali Dragu, Serban Savu, Liana Stanciu, Radu Birsan, Bogdan Popescu, Andreea Ionescu, Cristi Schnebli, Cristi Dicianu, care mi-au format cultura muzicala la varsta la care tocmai ieseam dintr-o perioada in care nu stiam decit de muzica romaneasca si muzica internationala de pe postul bulgaresc. Oamenii au plecat si au venit, insa Contact a fost mereu postul de radio de care am ramas indragostit si care imi dadea un sentiment de apartenenta deosebit.
Pentru unii radioul nu mai inseamna mare lucru, astazi cind sunt atitea lucruri cu care iti poti ocupa timpul liber: calculator, home-cinema, discoteca sau televizor. E adevarat nici pentru mine acum radioul nu mai inseamna mare lucru dupa ce 11 ani am crescut cu Radio Contact. De la inchiderea lui nu am mai reusit sa ma atasez de nici un alt post de radio, chiar daca unii dintre cei de la Contact au plecat catre alte posturi. Insa timp de 11 ani ritualul zilnic de a ma trezi sau de a veni acasa, de la scoala sau servici, si de a deschide repede radioul ca sa ascult Morning has broken, Cutiuta cu vechituri, Un-doi joi, Contact matinal, Caleidoscop, Top 30, Music by Request, Top Dance Chic, De la blues la rock, Top Nostalgic, Top Slow sau Party All The Time, cu urechea lipita de boxe seara, cind trebuia sa dau radioul incet pentru ca ai mei se culcau, sau cind adormeam cu radioul deschis, in surdina, nu s-a mai repetat niciodata.
In urma lui, mi-au ramas doar caietele in care notam constiincios topurile sau bucatile decupate din ziar, cu editiile pe care le pierdusem sau cu stiri despre cei care lucrau la Radio Contact. Mi-au ramas abtibildul si posterul cu delfinul albastru, vinilul pe care l-am primit ca premiu la emisiunea lui Cristi Tomescu si pe care mi l-a inminat Ami Constantinescu, versurile de la Tom’s Dinner dactilografiate de Andreea Ionescu si casetele cu muzica inregistrata de la radio.
Nu sunt un fetisist, nu am fost niciodata, insa uneori dau peste toate aceste amintiri si mi-as dori sa mai existe inca o data Radio Contact. Si sa aud din nou cum Liana Stanciu prezinta inca o emisiune de muzica italiana, intro-ul de la Top 30 sau Cutiuta cu vechituri, Cat Stevens cintind Morning has broken, vocea lui Sorin Minghiat, jingle-urile Radio Contact, Doina Ene prezentind cu frazele ei elegante o noua melodie, risul Andreei Ionescu in timp ce fredoneaza pe True Blue al Madonnei, Radu Birsan si Cristi Dicianu facind atmosfera vineri seara.
Chiar daca Radio Contact nu mai exista el continua sa emita in sufletul meu si sa ma inspire in fiecare zi. Microbul muzicii pe care mi l-a transmis imi da boala cea mai dulce din lume.
La multi ani Radio Contact!
Leo. 