Pe 27 august s-au implinit 3 ani de cind am pornit acest blog. Nu a existat un motiv anume pentru acest lucru cu atit mai mult cu cit nu imi place sa vorbesc despre mine. Pur si simplu am crezut ca de fiecare data cind incep un lucru ca pot schimba ceva in mentalitatea oamenilor cu care interactionez. Dupa 3 ani si peste 100 de posturi cu subiecte diverse am ajuns in acelasi punct.

De peste 10 ani de cind activez in internetul romanesc am realizat ca in acesti 3 ani nu s-a schimbat nimic in mentalitatea oamenilor. Aceleasi cutume si tare mostenite din anterioarele avataruri ale companiilor de online media fac ca internetul din Romania sa fie in continuare doar o joaca de copii, in care principala tinta e de a lua din vizitatorii celorlalte situri, indiferent de mijloacele cu care se realizeaza acest lucru. Nu stiu daca peste 2 ani inca voi fi inca aici, pe aceleasi baricade pe care am luptat pina acum. Si asta pentru ca online-ul romanesc te face uneori sa te dai batut.

Ajungi in momentul in care vezi ca oamenii lucreaza dupa aceleasi tipare ca si acum 10 ani, unii dintre ei neavind nici o tangenta cu domeniul, dar activind in el pentru ca e trendy, ca sa socializezi online a ajuns la fel de cool ca si acum 20 de ani cind schimbai carti de vizita, doar asa ca sa te afli in treaba. Dar cel mai rau este ca online-ului romanesc ii lipseste masura. Masura lucrurilor bine facute, incepute cu cap si terminind cu coada, proiecte gindite pe termene lungi de 3-4-5 ani si nu pe termene de genul „pina ma car eu de aici”, proiecte in care principiul nu este ce vrea utilizatorul ci in care conteaza incotro vrem sa ducem utilizatorul, proiecte in care nu facem copy-paste ci incercam sa rasturnam lumea cu fundul in jos ca sa o scuturam de toate lucrurile rele care s-au agatat de ea intre timp.

Experienta ne-a aratat ca un proiect ghidat de vointa utilizatorului este costisitor pentru ca este necesar sa te misti in directii ce se schimba de la o luna la alta, obositor fiindca oamenii care lucreaza la el nu ii gasesc noima, riscant fiindca gustul utilizatorilor se schimba rapid si trec de la un site la altul, instabil din cauza modificarilor total aleatoare, superficial pentru ca educatia utilizatorilor nu ne permite sa scriem despre lucruri inteligente si, in mare masura, lipsit de etica bunului simt si a bunului gust pentru ca „suntem in razboi cu toata lumea de pe internet”, de ce sa cadem noi si sa nu cada ei.

Internetul romanesc te face sa iti pierzi credinta ca mai poti schimba ceva, internetul romanesc te face sa devii dintr-un perfectionist un apatic, internetul romanesc te face sa devii dintr-un om inflexibil un om indiferent. Toate aceste lucruri pot face un om sa innebuneasca si probabil ca multi din cei ce activeaza online au gindul la cum sa scape mai repede din el. Acest gind ma incearca si pe mine acum. Dar imi spun, ca de fiecare data, ca acest lucru nu se va sfirsi pina cind nu voi fi incercat totul. Iar daca va fi nevoie sa o iau de la zero pentru a reconstrui un internet mai bun, facut cu oameni competenti, responsabili si determinati, cu principii sanatoase si rol educativ pentru toti utilizatorii de acolo din fata ecranului, am sa o fac.