Ce te enerveaza mai mult in discutia noastra despre Dumnezeu: siguranta mea de sine cand iti spun ca nu e nevoie sa te conving sa devii credincios caci intr-o zi vei deveni singur sau siguranta mea de sine cind iti spun ca incerci degeaba sa ma convingi in fiecare zi sa devin ateu?
***
E un fapt cunoscut ca toti oamenii complexati incearca sa isi depaseasca complexele de inferioritate printr-o ambitie nemasurata ce ii face sa isi urmareasca cu perseverenta scopurile. Din pacate, eu nu am nici un complex de inferioritate, deci e clar ca voi deveni un ratat.
***
Toate virtutile mele sunt demne de ironie. Mai ales cind o fac chiar eu insumi.
***
Chiar si in Izvorul Nemuririi poti muri inecat.
***
«Pastrez ce e mai bun la sfarsit», mi-a spus cineva odata. Vezi, tocmai de aia a lasat Dumnezeu moartea la sfarsitul vietii, i-am raspuns.
Leo. 
Perfect de acord. La ultima idee as vrea sa punctez ceva.. Uneori, in unele cazuri, Dumnezeu pare sa se cam grabeasca in a le oferi unora „ce e mai bun”, ceea ce nu e tocmai de apreciat.
Si la prima, acum ca am recitit-o.. trebuie sa adaug ceva, siguranta ta in ce isi are originea: in credinta in Dumnezeu sau in constientizarea slabiciunii naturii uname, care mai devreme sau mai tarziu il face pe orice muritor sa isi doreasca cu disperare sa existe un Dumnezeu, un Alah sau orice ii garanteaza ca moartea nu-i un final de drum.. ca dupa ea urmeaza ceva, cel putin la fel de bun ca viata asta atat de scurta?
Hello, Olimpia!
Observatiile mele sunt ironice si trebuie tratate ca atare 😉 Am incercat sa surprind in mod ironic adevaruri pe care unii sa feresc sa le recunoasca ca evidente, dar am tratat totul intr-un mod mai relaxat si hazliu, pentru a fi mai „digerabile” de unii care s-ar putea simti ofensati.
In ceea ce priveste punctul 1, imi este clar ca nimeni nu poate convinge pe cineva sa nu mai creada in Dumnezeu; nu cred ca exista om care sa sfarseasca aceasta viata crezand acest lucru. Insa este mult mai sigur ca cel care crede ca Dumnezeu nu exista, mai devreme su mai tarziu va sfarsi prin a crede in existenta sa.
Nu ma consider un om credincios in deplininatatea cuvantului, insa sunt unii oameni incrancenati sa te convinga de faptul ca Dumnezeu este o fabulatie, in timp ce, eu unul, sunt foarte relaxat in fata lor, stiind ca mai devreme sau mai tarziu isi vor schimba opinia. De aceea nici nu imi incordez mintea sa ii contrazic.
Salut,
Am inteles, multumesc. Dar trebuie sa remarc, pentru ultimul punct nu ai binevoit sa iti incordezi mintea(:p).
Imi cer scuze, dar eu fac parte din categoria celor care nu-i apreciaza pe cei incrancenati in a demonstra ca Dumnezeu exista.. :)(poate stii bancul cu eschimosul care-l intreaba pe trimisul Domnului.. de ce-i vorbeste despre Dumnezeu daca nestiind de existenta Lui ar fi mers sigur in rai, pentru ca in felul asta -teoretic nu ar fi comis nici un pacat). Sunt cat se poate de relaxata si amuzata(chiar) cand scriu aceste randuri.. la fel am fost si data trecuta- am incercat doar sa te pun in dificultate.
Si sa fiu si eu putin ironica(crezi ca numai tu poti?)
De ce s-a odihnit Dumnezeu in a 7-a zi?
Pentru ca atunci a terminat treaba!
Vezi ca nu exista cuvantul „complexat” in psihanaliza sau psihologie 🙂
Cat despre ateu sau nu, toti avem nevoie de un Dumnezeu, sa ne sustina de sus altfel nu am fi bipezi 🙂
Nu stiu ce exista in psihanaliza sau psihologie.. dar in viata de zi cu zi.. acest cuvant exista. Daca tu esti informat corect, inseamna ca s-a strecurat o scapare in aceste domenii :).
Platon sustinea ca omul este “un animal biped fara pene”. Diogene a jumulit un cocos si i l-a prezentat: “Uite omul lui Platon!”. Ca urmare, Platon si-a updatat definitia: “Omul este un animal biped, fara pene si cu unghii late”. Sa fie unghiile late.. motivul pentru care cocosii nu au o divinitate, si noi da :))? De asta nu-si pun problema daca sunt sau nu atei :))?
Pace voua!