Voi incheia aceasta ultima parte a amintirilor mele din comunism cu cateva vorbe despre hobbyurile si  modurile de socializare ale copiilor/adolescentilor in epoca ceausista.

In copilarie, cel mai des intilnit hobby era colectionarea de diverse lucruri, dupa posibilitatile fiecaruia. De la ambalajul tigarilor, chibriturilor, ciocolatilor, pastelor de dinti, de sapun, de parfum pana la colectionarea de surprize de la guma de mestecat Turbo si a timbrelor filatelice. Totusi, ca sa reusesti sa iti maresti colectiile, uneori trebuia sa ai mare noroc caci pachetele de tigari Kent, Pall Mall sau alte marci straine nu se gaseau oficial, ci se procurau pe sub mana, de la rude sau prieteni se ce intorceau din strainatate sau de la studentii straini din Regie si de regula erau date ca spaga in diverse institutii de stat pentru rezolvarea problemelor fiecaruia. In rest, romanii fumau Bucegi, Carpati cu filtru si fara filtru, Marasesti si bineinteles tigarile importate din celelalte tari comuniste, cele bulgaresti (BT), chinezesti si albaneze. Cutiile de sapun si parfum straine, la fel, se gaseau mai greu, sapunurile si parfumurile straine, ca Fa sau Rexona, fiind si ele folosite ca mita. In afara de acestea, bineinteles, gaseai sapunul romanesc Cheia iar cea mai intalnita marca parfum era Bac.

Colectionarea timbrelor era hobby-ul cel mai la indemana si unul din cele mai raspandite. La fiecare oficiu postal sau chiosc de ziare dar si oficii speciale de filatelie puteai gasi plicuri cu timbre, dintre care cele mai multe erau romanesti, pe subiecte variate: fauna si flora, sport, personalitati, etc. Cele mai multe serii filatelice straine erau mongoleze, poloneze, cehoslovace, rusesti, maghiare sau cubaneze. Ca si surprizele si timbrele erau motiv de adunat in gasca pe scarile blocului ca sa se faca schimb de dubluri. Uneori cand schimbul nu era destul de avantajos se dadeau la schimb si alte lucruri: insigne, poze cu Rocky sau Rambo sau Bruce Lee si uneori chiar si mingii.

Surprizele erau primul hobby din viata unui copil caci in drum spre scoala sau chiar la poarta scolii gaseai tiganci care vindeau seminte si guma de mestecat Turbo. Gumele erau destul de scumpe, 3 lei sau 5 lei, iar in ele gaseai surprize care aveau ca tematica masini, motociclete, avioane, fotbalisti, benzi desenate cu Tipi-Tip sau diverse personaje de film. Atunci cind plecau spre scoala se stia, trebuia sa ai in cu tine ceva bani de seminte si guma. De regula parintii iti lasau 5-10 lei de cheltuiala sau luai din pusculita cu banii strinsi cind mergeai la bunici sau alte rude si ti se lasau citiva lei pentru guma. Alte dulciuri pe care le gaseai in buzunarele copiilor erau cipurile, bombonite mici si multicolore care se gaseau in cutiute transparente, de plastic.

Cind nu ieseai afara sa bati mingea sau nu aveai chef de joaca organizai seara de diafilme. Diafilmele erau role de film cu povesti pentru copii sub forma de benzi desenate in care textul era pozitionat in partea de jos sau intre cadre, exact ca in filmele mute. Rolele de film contineau cadre statice, iar cu ajutorul unei rotite din aparatul de proiectie treceai de la unul la altul. Acum poate acest lucru pare absurd cind te gandesti ca puteai sa citesti mai degraba o carte decat sa te uiti la niste imagini pe perete, dar la vremea aceea culorile si modul in care erau desenate personajele din diafilm erau un mod de recreere si, in plus, la acea varsta frageda te ajutau sa vizualizezi personajele bune sau rele din cartile de povesti. Rolele de diafilm ca si casetele video erau si ele subiectul imprumuturilor intre colegii de clasa sau prieteni.

Abtibildurile erau insa favoritele oricui. Indiferent cu ce erau, copiilor le placea sa aiba abtibilduri si sa le lipeasca peste tot in casa: frigidere, dulapuri, televizoare, faianta de la baie si chiar pe caietele si copertile manualelor. In librarie se gaseau abtibilduri care se lipeau fie folosind apa (ca sa le desprinzi si sa le poti lipi), fie erau autocolante, fie se lipeau prin presare cu ceva, de regula cu pixul. Acestea din urma, numite Vitodecor J, erau cele mai intilnite si aveau de asemenea tematica variata: personaje de desene animate, avioane, masini, corabii, flori, etc. Unele din cele mai apreciate erau cele cu diverse fonturi cu care puteai sa iti scrii numele frumos pe caiete.

Ca adolescent, cel mai intilnit hobby, era, bineinteles, cititul. In comunism, cu toata cenzura existenta si pe langa faptul ca manualele erau pline de propaganda comunista, cartile si publicatiile ramineau una din sursele cele mai apreciate de informatie si divertisment. In fapt, cartile erau o valoare nu numai din cauza preturilor destul de mari pe care se procurau ci si a continutului lor. Cartile erau chiar ingredientul principal al vietii oamenilor, nu numai pentru ca se punea foarte mult accent pe educatie dar si pentru ca ele erau un mod de a submina si eluda regimul si propaganda, fiindca in ele gaseai sau iti inchipuiai ca gasesti lucruri subversive. Pe de alta parte, copil fiind si chiar adolescent, in lipsa mijloacelor moderne de recreere, precum computerele, consolele sau mp3-playerele, cartile erau cea mai buna modalitate de petrecere a timpului, cind visai ca esti Sindbad Marinarul infruntand un djin sau un pirat in cautarea Insulei comorilor, un ciresar in castelul Fetei in alb sau un liceean indragostit.

Avantajul ironic pe care ti-l dadea comunismul era ca in abordarea sa materialist-stiintifica si a pregatirii omului multilateral-dezvoltat de maine, materialele despre noutatile tehnologice si stiintifice erau publicate in mai toate revistele de tineret, precum Start spre viitor, Cutezatorii, Stiinta si Tehnica, Tehnium sau Magazin. Conex si implicit acestui lucru, literatura SF era un domeniu literar de mare perspectiva pentru un scriitor, pentru ca imaginatia, atita timp cit nu ataca regimul ci se focaliza pe teme fantastice avea un teren propice de dezvoltare. As putea spune ca alaturi de romanele politiste (sau mai bine zis militiste) in care detectivii romani (din rindurile Militiei Romane, evident) prindeau cei mai periculosi sau inteligenti criminali, literatura stiintifico-fantastica scrisa de autori romani era una din cele mai bune din blocul comunist. La vremea aceea exista colectia Povestiri Stiintifico-Fantastice, ce continea mini-grupaje de nuvele SF sau chiar povestiri SF in foiletoane. Aceasta publicatie era cunoscuta si sub numele de Anticipatia (chiar numele sub care a continuat dupa Revolutie). De asemenea, existau si almanahuri anuale Anticipatia ce cuprindeau cele mai bune povestiri SF ale autorilor romani sau straini.

Pentru cei pasionati de stiinta, existau si o gramada de carti de popularizare, in special prin intemediul unor personaje de poveste precum Alunel, dar si prin intermediul unor autori precum Dan Apostol, care abordau subiecte mai putin strict stiintific dar care incitau copiii si tinerii cu intrebari privitoare la lumea inconjuratoare, la o varsta in care intrebarile despre „ce voi face cind voi fi mare?” incepeau sa apara. Existau in librarii si diverse seturi precum setul Optik Cabinet, care cuprindea o sumedenie de experimente optice prin care copiii erau indemnati sa cunoasca si sa experimenteze lucrurile singuri sau seturi cu modele aeronautice de plastic, asamblabile, prin care obtineai si o jucarie dar in acelasi timp invatai si diverse lucruri interesante despre avioane.

Vreau sa inchei aceasta serie de „Amintiri din comunism, in imagini”, cu o concluzie, poate subiectiva si putin nostalgica: vremurile regimului comunist au fost unice din perspectiva unui copil de 10-14 ani, caci copilaria lui, inocenta sa neintinata de lucrurile care distrag in ziua de astazi atentia de la autoeducatie si introspectie, necesare unui om in dezvoltarea lui personala, a fost una ce i-a permis sa isi focalizeze ambitiile si aspiratiile catre idealuri nobile, lipsite de scopul material, inevitabil, pe care il traim in ziua de astazi. Multi dintre cei care si-au trait copilaria in ultimii ani ai comunismului sunt rupti in doua de realitatea actuala, celalta jumatate tanjind dupa zilele in care valorile umane si spirituale insemnau ceva, prin prisma acelor vremuri grele.

Vezi si:

• Amintiri din comunism, in imagini (partea I)
• Amintiri din comunism, in imagini (partea a II-a)
• Amintiri din comunism, in imagini (partea a III-a)
• Amintiri din comunism, in imagini (partea a IV-a)
• Amintiri din comunism, in imagini (partea a VI-a)
• Amintiri din comunism

Nota: Materialele din acest post fac parte din colectia personala.