Jurnal de pandemie (II)

In prima parte a acestui jurnal am abordat o viziune conforma cu ideile adeptilor teoriei conspiratiei, dar voi continua in aceasta parte secunda cu o perspectiva a efectelor secundare pe care o presupusa conspiratie mondiala le-ar genera, in mare parte din cauza faptului ca nu ar putea prevedea desfasurarea evenimentelor cu strictete. In acest caz, s-ar potrivi foarte bine zicala „ai grija ce iti doresti, ca s-ar putea sa se intample”,  caci, cu siguranta, nici cele mai rauvoitoare forte umane oculte nu ar putea sa prevada in integralitate consecintele unui complot intins pe 7 continente, pus in miscare prin intermediul a 7 miliarde de actori. Aceste consecinte neprevazute s-ar datora evident comportamentului uman haotic, rezultat al unor decizii bazate fie pe frica, fie pe interese financiare meschine.

Daca ar fi sa luam in considerare rezultatele scontate de Guvernul Mondial din umbra, pe care le-am listat in postarea anterioara, ar exista bineinteles si efecte colaterale nedorite, dar concretizate pe masura ce contextele se dezvolta. Iata cateva dintre acestea:

Poluarea. Noutatile difuzate in ultima vreme scot in evidenta modul in care aerul zonelor industriale incepe usor-usor sa se curete, apele sa se limpezeasca sau animalele salbatice sa ocupe zonele stradale parasite de oameni. Paradoxal, chiar si in aceste conditii, poluarea umana ar creste si eventual s-ar agrava din cauza ca utilizarea pe scara larga a rezervelor de masti faciale de protectie, a substantelor dezinfectante pe baza de clor sau alcool, a sapunurilor si biocidelor ar genera o deversare pe masura in apele menajere si in sol, pe langa faptul ca o acumulare a lor in locurile de colectare a resturilor menajere ar schimba intr-o masura foarte mare natura deseurilor generate in mod obisnuit de activitatea industriala si domestica. Acumularea unor astfel de deseuri, fara indoiala usor inflamabile, ar putea cauza incendii spontane cu degajare de compusi chimici, sterilitatea solului din cauza distrugerii organismelor si microorganismelor care ii dau calitatea, dar si disparitia unor pradatori sau polenizatori naturali atinsi de toxicitatea lor crescuta. Daca plasticul este unul din dusmanii actuali ai ecosistemelor naturale, este posibil ca in urmatorii ani sa asistam la o poluare generata de materialele textile ce vor fi imprastiate haotic in natura. Pe langa fibrele sintetice care sunt un factor poluant si in prezent, bumbacul ar deveni probabil un factor poluant suplimentar. Putini stiu ca desi bumbacul este o fibra naturala biodegradabila, productia sa excesiva in contextul actual ar inrautati si mai mult situatia, pentru ca planta de bumbac este o planta fragila care are nevoie pentru dezvoltare de foarte multa apa si in aceeasi masura de pesticide. Insa chiar si deversarea fibrelor biodegradabile in cantitati industriale in natura nu garanteaza reciclarea lor naturala intr-un interval rezonabil de timp.

Epidemii sistematice. Cresterea productiei de biocide si utilizarea lor in exces in perioada urmatoare pandemiei actuale ar putea pune umanitatea in pericol din cauza distrugerii echilibrului dintre microorganisme si oameni. Pielea umana nu este natural sterila ci este acoperita cu ceea ce se numeste flora cutanata, un ansamblu de bacterii care se dezvolta pe pielea nou-nascutului inca din primele momente dupa nastere. Acest microbiom se constituie intr-o bariera protectiva care previne instalarea ocazionala a unor germeni patogeni daunatori pielii prin secretia unor substante care actioneaza ca un antibiotic natural si este de asemenea un catalizator al sistemului imunitar. Similar, inca din momentul nasterii in intestinele umane se instaleaza colonii de microorganisme ce formeaza flora intestinala, ce ajuta la procesarea reziduurilor eliminate prin procesele metabolice, secreta substante si vitamine necesare organismului si joaca un rol important chiar si in sanatatea mentala. Traim intr-o simbioza cu aceasta microbiota ce populeaza corpul uman si orice dezechilibru fin provoaca afectiuni mai mari sau mai mici. Utilizarea intensiva a biocidelor pentru a ne feri de agentii patogeni agresivi cum ar fi coronavirusul pot dauna colateral si microorganismelor care ne ajuta. Pe termen lung, acest lucru va scadea treptat imunitatea corpului la agenti patogeni mai putin agresivi, dar persistenti, care dezvolta o rezistenta crescuta la biocidele utilizate si care vor continua sa infecteze usor corpul uman.

Tulburari sociale si activitati criminale. Carantinarea unor mase mari de oameni, dependenti nu numai de activitatea fizica obisnuita, manifestata prin efort fizic prin sport si munca, dar si de resurse financiare necesare intretinerii personale si a familiei de zi cu zi va avea ca efect nu numai alienarea pe termen scurt – dar si mediu, prin propagarea excesiva a conceptului de distantare sociala – ci si disponibilizarea lor in mare parte din cauza incetarii activitatii companiilor care tineau ocupata toata aceasta forta de munca. Mentinerea fortelor de ordine si dupa ridicarea starilor de urgenta va crea o atmosfera de securitate si monitorizare crescuta care ar impiedica desfasurarea infractiunilor obisnuite si minore de talharie si le-ar directiona lor intr-o zona de violenta si periculozitate crescuta, poate cu armament mai greu, pentru a depasi obstacolul ridicat in contra-pondere de forta armata statala. Mai mult decat atat, preconizata implementare a unor sisteme de supraveghere superioare celor din prezent va genera activitati de contrabanda mai reziliente la supervizarea organelor de control si probabil la scurgerea unora dintre produsele alimentare pe acest canal, ceea ce ar duce la o penurie artificial generata de aceste activitati. Este posibila dezvoltarea unor organizatii criminale de o anvergura superioara celor din prezent pentru a preintampina mai usor problemele create acestora de blocajele sociale ulterioare ale autoritatilor. Aici ar putea intra si traficul de animale exotice pentru carne sau produse animale care cel mai probabil va fi interzis in viitorul apropiat pentru evitarea altor epidemii, dar si militantismul ecologic care ar putea deveni terorism ecologic pentru amenintarea autoritatilor cu arme biologice pentru a determina luarea unor masuri mai drastice in privinta protectiei mediului.

Marginalizare sociala exacerbata. Chiar daca cei atinsi de flagelul coronavirus se vor vindeca, fie natural datorita sistemului inunitar, fie datorita tratamentelor ce vor fi descoperite, ei ar putea continua sa fie evitati de catre alti oameni, precum cei bolnavi de SIDA in deceniile ’80-’90 ale secolului trecut. Acest lucru ar putea fi agravat de descoperiri ulterioare ale efectelor secundare ale epidemiei de coronavirus, care ar face din acesti oameni niste „ciumati” si obligarea lor la o carantinare suplimentara din partea autoritatilor, fie o carantinare voluntara personala pentru evitarea agresiunilor celorlalti. Exista pericolul marginalizarii graduale a acestor oameni infectati fara voia (si de multe ori fara cunostinta) lor, din cauza ca teama oamenilor sanatosi ar putea crea o presiune pentru statuarea unor legi care sa le impuna acestora o distantare sociala obligatorie, similare legii Jim Crow care a stat la baza segregarii rasiale din secolul trecut din Statele Unite, insa cu o denumire moderna care sa evite astfel de conotatii.

Terorismul biologic. Avansul in domeniul medical din ultimii ani, la care a contribuit in mare parte si proiectul de secventiere a genomului uman, dar si a dezvoltarii tehnicii de inginerie genetica CRISPR, a dus la aparitia unei miscari sociale biotehnologice intitulata biohacking care are ca scop punerea produselor si tehnologiilor genetice la dispozitia oricui, prin fie proiecte de cercetare open-source, fie prin publicarea unor experimente personale de modificare genetica (bio-informatica) pentru a ajuta la imbunatatirea pe cale artificiala a corpului uman. Aceasta miscare a fost si ea implicata in cercetarile pentru descoperirea unui vaccin pentru noul coronavirus si are cativa exponenti de marca in acest domeniu. Desi aceasta miscare este in esenta benigna, impactul pe care l-a avut in mentalul colectiv pandemia provocata de noul coronavirus ar putea schimba traiectoria ei catre o zona de investigatii genetice cu scopuri mai putin nobile. Biohackerii rusi pot fi considerati niste avangardisti in acest domeniu si luand in considerare faptul ca activitatea hackerilor rusi in general este legata de agenda politica a guvernantilor Rusiei, este probabil ca acestia sa ajunga in linia intai in dezvoltarea unor markeri virali care sa fie folositi in scopul anihilarii unor adversari politici sau a unor comunitati problematice pentru autoritatile ruse care sa fie reduse la tacere prin raspandirea unor epidemii locale specifice, luand in considerare punctele slabe ale fenotipului si epigeneticii acestora.

Xenofobie si nationalism extrem. Pe masura ce tarile afectate se confrunta cu cazuri din ce in ce mai multe de persoane contagiate, toate resursele lor financiare, umane sau materiale vor fi utilizate exclusiv in scopuri interne. Acest lucru va lasa foarte putin spatiu de miscare pentru ajutoare umanitare catre alte tari, singurele tari care ar putea fi in stare sa faca astfel de livrari fiind China, Rusia si probabil Statele Unite. Aparent, Uniunea Europeana, ca ansamblu, nu are un raspuns pe masura evenimentelor, in ciuda unor promisiuni de sprijin financiar, ca urmare statele europene sunt nevoite sa apeleze la antreprenorii si companiile locale, nationale, pentru asigurarea echipamentelor, alimentelor sau dezinfectantilor necesare protectiei si suportului populatiei. In acelasi timp, ingrijorarea populatiei fata de cei care sosesc in tarile de bastina din zonele rosii sau a strainilor ce tranziteaza tarile lor, poate duce la acte de violenta si abuz fata de cei care ar putea aduce boala in orase sau comunitati. Fara indoiala ca pentru o vreme, nu stim cat de lunga, granitele vor fi inchise, si odata cu ele sa se blocheze in mare masura si traficul de marfuri uzuale, fructe, legume, carne sau bauturi alcoolice. Astfel, productia si consumul pe plan local vor lua avant, lucru care pe termen scurt si mediu va fi si o gura de aer pentru micii producatori sau companiile care aveau clienti principali externi. Pe termen lung, incapacitatea Uniunii Europene de a implini sperantele majoritatii oamenilor in acest context, poate duce la un euroscepticism galopant, pentru ca multi nu inteleg ca Uniunea Europeana este o confederatie si nu un stat. Este posibil ca acest lucru sa le intareasca convingerea ca existenta ei nu este justificata nici in astfel de vremuri, nici in altele.

Vezi si:

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s