Daca in primele doua parti ale acestui jurnal previziunile mele personale au fost pesimiste, as vrea ca in aceasta parte sa ma gandesc la cateva lucruri care s-ar putea schimba in bine, gratie oportunitatilor care s-au ivit oarecum timid in toata aceasta valtoare de stiri alarmiste, imagini tragice si profetii apocaliptice.

Cred ca aceasta criza este o sansa pentru popoarele lumii sa conlucreze nu numai pentru salvarea lumii ci chiar a viitorului, care oricum nu arata prea stralucit. Este o sansa ca relatiile intre state sa se bazeze intr-adevar pe principii de intrajutorare, sprijin moral si material nemijlocite si lipsite de interese ascunse.

Citind sprintre randuri stirile pozitive care razbateau din noianul de tragedii personale si umanitare, mi-am dat seama ca unele lucruri s-ar putea schimba radical, iar altele chiar s-ar putea declansa spontan datorita conjucturilor oferite oamenilor de a deveni inventivi. Continuă lectura →