Amintiri din comunism, in imagini (partea a III-a)

Cea mai mare bucurie pentru copii, in vremea comunismului, pe linga jucarii si plimbarile in parc sau in Oraselul Copiilor, erau cartile. Cartile cu povesti erau in abundenta, in special cele din colectia Povesti Nemuritoare, ele erau cele mai dragi lucruri, mai ales cind aveau si ilustratii. Si trebuie sa recunosc ca multe dintre ele mi-au ramas dragi si acum, dupa zeci de ani de atunci. Apoi erau cartile istorice de tipul Povestiri istorice, cu daci, romani, Vlad Tepes, Mihai Viteazu sau Stefan cel Mare. Chiar daca ele erau parte a propagandei comuniste, despre vitejia si curajul poporului roman, copil fiind, aceste carti astea aveau rostul de a te face totusi constient de lucruri pentru care urmasii nostri luptasera, lucruri pe care acum nu se mai pune pret. Daca am judeca partinitor si am considera ca prin astfel de carti regimul isi pregatea urmatoarea generatie de tineri activisti, atunci eu consider ca am gresi profund.

Pe masura ce cresteai, cartile de adolescenti luau locul celor de povesti si te intilneai cu colectia Jules Verne sau Biblioteca pentru toti. Citi dintre noi nu am visat ca ne aventuram cu Paganel, ca zburam cu balonul impreuna cu Doctorul Ferguson sau ca navigam alaturi de capitanul Nemo? Citi nu si-au imaginat sa sunt refugiati pe o insula misterioasa si se confrunta cu banditi ca Ayrton? Poate ca in acele vremuri in care nu exista wikipedia sau google, Jules Verne ne-a fost cel mai bun invatator si ghid si multe dintre scrierile sale au schimbat viata tinerilor care alegeau sa urmeze o profesie de speolog, marinar, aviator sau om de stiinta, fiecare in functie de cartea favorita. Este adevarat ca pe linga toate acestea, revista Cutezatorii distribuita in scoli isi aducea si ea o buna parte din contributie la orientarea profesionala a elevilor.

Spre majorat, cand incepeai deja sa citesti ziarele, aveai de ales intre ziarele Partidului si cele in care informatia utila isi mai gasea uneori drumul catre cititor. Ziarele si revistele precum Informatia, Magazin, Sportul, Sportul ilustrat sau almanahurile Flacara devenisera unele din cele mai bune moduri de recreere zilnica sau saptamanala. Cele mai multe dintre ele aveau cel putin un careu de rebus in continut iar tinerii capatasera o pasiune in a-si demonstra cultura generala sau abilitatea in a deslusi nuantele limbii romane, caci rebusistii romani erau foarte inventivi in careuri dificile. Rebusul devenise un sport national, probabil de aceea, pe masura ce educatia elevilor a inceput sa se degradeze dupa revolutie, integramele, un fel de rebus-light, au inceput sa domine in preferintele romanilor.

Dupa ce intrau in campul muncii si timpul alocat cartilor si cititului era mai mic, caci munca la uzina, in fabrici sau intreprinderi nu era ceea ce visasei sa faci pe vremea cand citeai Jules Verne si era necesar sa iti faci norma zi de zi, romanii visau atunci la imbogatire rapida si usoara. Saptaminal, chioscurile Loteriei Nationale erau pline cu oameni de toate varstele care jucau la loto sau pronosport. Pe masura ce inainta in varsta, romanul citea ziarele de sport ca sa devina un expert in fotbal, mai ales ca fotbalul romanesc insemna ceva pe vremea aceea. Jucau saptamina de saptamina, visand la apartamente noi, Dacii 1300 si gramezi de bani, cu care sa isi cumpere video, casetofoane, magnetofoane, televizoare color, blugi, parfumuri sau sa depuna banii la CEC si sa scoata o dobanda frumusica.

Am ales in aceasta seara cateva din publicatiile din acea vreme, pe care parintii mei sau eu le cumparam regulat. Recunosc ca inca de pe atunci mi s-a format mania de a cumpara toate cartile sau revistele care imi starnesc interesul, desi o vreme, dupa revolutie, am fost privat de multe ori de posibilitatea de a-mi cumpara cartile pe care mi le doream fiindca nu o duceam prea bine cu banii. Multe dintre ziarele si revistele de atunci, ca Magazin, Magazin Istoric, Anticipatia sau Start spre viitor, mi-au starnit imaginatia si mi-au format in timp modul de gandire. In acea vreme revistele si cartile erau cea mai buna metoda de formare a unei gandiri analitice si judicioase, caci, din fericire, accentul pus atunci pe latura materialist-stiintifica a educatiei facea ca cititorul, in special cel aflat in plina formare, sa fie scutit de trivialitatile si pseudo-stiinta propagate in informatia din ziua de azi.

Vezi si:

Nota: Materialele din acest post fac parte din colectia personala.

5 thoughts on “Amintiri din comunism, in imagini (partea a III-a)

  1. oricand as mai citi un cutezatorii sau un almanahul copiilor.
    cat ar costa acum o revista e genul asta, avand in vedere cantitatea si calitatea…da’ intai sa mai existe cineva in stare sa o faca.

  2. he, he, wow si eu, ”povestiri istorice”…chiar la cartea asta ma gandeam cand citeam postul, partea cu…povestiri istorice. pt ca numai cand am vazut poza copertii mi-am dat seama ca citeam despre cartea la care ma gandeam🙂 nu mai stiam cum ii spune. si nu mai stiu nici daca o mai am prin casa, pe undeva. imi amintesc ca avea ilustratii impresionante, mari, color, pe toata pagina. si imi amintesc mai ales de aia cu mihai viteazu, in care-si sperie cu privirea calaul😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s