Telecratia

tele (limba greaca) – de la distanta, indepartat

cratos (limba greaca) – putere, guvernare

Democratia nu mai exista.

Democratia, asa cum a aparut in orasele-state ale Greciei antice, nu mai exista in zilele noastre. E adevarat, exista asa-zisele democratii: parlamentara, constitutionala, reprezentativa, liberala, socialista etc., forme de guvernamant-surogat, care sa dea poporului senzatia ca este responsabil de soarta tarii, in consecinta fiind vinovat de incalcarea oricarei legi atunci cind are lipsa de respect sa nu isi achite taxele cind sunt prea mari, sa nu plateasca impozitele din putinii bani pe care ii castiga, sa fure cind nu mai are ce manca, sa insulte autoritatile cind a fost abuzat.

Democratia contemporana nu mai are nimic de a face cu democratia ateniana, oras in care s-au creat principiile „guvernului poporului”. Orasele din Grecia antica constituiau statele de la acea vreme. In ele convietuiau oameni de origini, stari materiale si drepturi civile si politice diverse. Existau bineinteles sclavii, proveniti in primul rind dintre prizonierii capturati in razboaie, apoi strainii, cei ce ajunsesera fie in trecere fie prin emigrare in oras si cetatenii, cei care erau in majoritate urmasi ai celor ce intemeiasera orasul. Existau si conditii ca un locuitor ce nu era cetatean, sa devina cetatean, adica om cu drepturi depline in cetate. Una din ele era daca o persoana, locuitor sau nu al cetatii, se implica in apararea ei sau in prosperitatea ei atunci putea primi cetatenie pentru merite deosebite. Evident ca acest lucru era considerat o onoare si era cu atit mai pretios, pentru ca dadea peste nas multora dintre cetateni. De aceea era de rau cind calcai strimb, intrind in gura lor si atunci te trimiteau in exil ca sa te invete ei minte.

Democratia s-a nascut din constitutia creata de Solon, care impartea in primul rind populatia orasului in clase sociale si legifera activitatea in cetate. Interesant este ca exista pedeapsa de pierdere a cetateniei daca un cetatean raminea pasiv si nu se implica in conflictele din cetate. Clistene a definitivat constitutia lui Solon, adaugind si aplicind principiile democratiei.

Cu toate acestea, democratia nu insemna conducerea cetatii de catre locuitorii ei adica poporul sau. Ci numai cetatenii, si nu oricum, ci doar cetatenii cu drept de vot putea participau la luarea deciziilor. Dreptul de vot il aveau numai cetatenii de sex masculin si adulti, fiind exclusi sclavii, strainii, copii si femeile, astfel incit nici aceasta democratie zisa directa, nu era guvernarea poporului, in sens strict, asa cum ne-am inchipui. Nu vreau sa intru in amanunte cu privire la institutiile care se constituiau pentru aceasta guvernare, dar trebuie mentionat ca numarul efectiv de cetateni cu drept de vot in orasele-state era cuprins intre 1500 si 10000 dintr-un total de 100.000-200.00 de locuitori. Adica mai putin de 10%.

Ceea ce trebuie spus din start este ca democratia nu implica alegerea persoanelor care aveau drept de vot. Cetatenii care obtineau acest drept, prin merit sau prin conditia ca erau barbati adulti, participau in mod nemijlocit la vot sau puteau ramine acasa daca nu vroiau, lucru care nu era totusi recomandat. Aici trebuie mentionat ca exilul era pedeapsa maxima ce putea afecta atit sufleteste, cit si in privinta drepturilor, un cetatean. Astfel, el isi pierdea dreptul de vot si in acelasi timp simtea o mare frustrare sa nu mai poata participa la deciziile orasului sau sa isi revada casa si locurile natale. Poate ar fi indicat sa se aplice aceasta pedeapsa multora dintre politicienii de astazi, desi cred ca nu le-ar pasa nici cit negru sub unghie.

Toate acestea fiind spuse, sa remarcam ca democratia ateniana era intr-un fel adevarata democratie, pentru ca oamenii participau in mod liber, fara sa fie alesi, si nu prin terti, ci prin drept de vot direct, cistigat sau mostenit, unde fiecare avea sansa sa convinga poporul sau nesansa sa ii devina antipatic, insa, pe de alta parte, aceasta democratie nu implica toate paturile sociale si discrimina femeile. Democratia era posibila pentru ca numarul cetatenilor era mic si se puteau aduna, oricind era necesar, in agora sau forum, ca sa puna tara la cale. Oricine era liber sa isi exprime opiniile si sa le argumenteze. E adevarat ca existau si multe masinatiuni dar cu toate aceastea istoria ne-a dat in schimb personaje istorice memorabile, deosebite tocmai pentru tinuta lor morala si animate de principii juste iar restul au fost dati uitarii. Virtutea vremii o constituia in primul rind onoarea si curajul si nu ce faceai in casa ta. De aceea trebuie sa intelegem, dat fiind ca pe vremea aceea nu exista televizor, de ce oamenii purtau asa de multe razboaie. In acest fel nu te plictiseai si faceai si putina miscare ca sa nu amortesti, iar pe de alta parte iti puteai castiga drepturi pe care nu le aveai inca si puteai dovedi iscusinta si temeritatea de care esti capabil. Atunci cind cineva avea destula forta de convingere devenea tiran, dar nu in sensul rau famat pe care il cunoastem azi. Tiran insemna in primul rind stapinul (protectorul) cetatii si putea sa faca intr-adevar ce vroia el, atita timp cit toti ceilalti erau de acord cu el. Acest lucru implica spirit, carisma, oratorie – calitati pe care un tiran modern nu le intruneste pe deplin. Iar atunci cind o comitea, platea cu viata sau cu exilul.

Intr-o cetate, toata lumea cunostea pe toata lumea, pentru ca cetatea era mica. Fiecare stia ce interese are fiecare, ce calitati sau defecte are fiecare si toti aveau puterea sa se faca cunoscuti venind cu idei sau contrazicind ideile altora. Evident ca nu toti erau de buna credinta. Tarele ancestrale ale omului s-au manifestat de cind lumea, nu putem sustine ca Atena era un model al democratiei care ar trebui aplicat in spiritul ei, acum. Acum nu mai este posibil sa implici fiecare locuitor al tarii, din orice colt al lumii, de pe orice ulita a oricarui sat, de pe fotoliul din sufragerie pe care zace uitindu-se la televizor sau lenevind toata ziua, confortabil, pentru ca are tot ce vrea in frigider sau din contra, zbatindu-se pe un pat de spital, uitat si amarat; pe cel de la coltul strazii care cerseste si pe cel cocosat si batran care trece strada in pasi marunti, ridicand miinile, cerand ajutor pentru sprijin celor care trec indiferenti pe linga el, indreptindu-se ingrijorati catre serviciul lor, unde seful abia asteapta sa le faca nervii terci sau catre apartamentul lor, rece si gol sau plin de copii care cer de mincare si au nevoie de imbracaminte, alaturi de sotii sau sotiile care ii intimpina disperati ca nu au bani de chirie, iar masina de spalat s-a stricat si trebuie cumparata una noua de la hipermarket, dintr-un credit de 10 milioane pe care il vor plati in 2 ani.

Pe acesti oameni nu ii mai poti aduna in piata sa isi spuna pasul, sa vina cu opiniile si solutiile lor. Daca faci greseala asta este posibil sa sfirsesti rau, lapidat sau linsat. Acum s-a inventat democratia parlamentara. Acum poti rasufla usurat ca poti controla oamenii mai usor, spunindu-le ca pot sa isi aleaga oamenii care sa ii reprezinte, care sa le sustina cauza si sa ii sprijine la greu, care sa le cunosca viata de-a fir a par si sa stie cum sa le-o indrepte, sa le-o faca mai buna si cum sa faca astfel incit ei sa cistige mai multi bani si sa aiba o viata trainica, pentru ca sunt ingrijiti in spitale moderne, iar toata lumea ii trateaza cu atentie si respect de fiecare data.

Acum democratia a devenit telecratie. Poporul „controleaza” tara de la distanta printr-un guvern capabil sa asigure stabilitatea economica a tarii, care gaseste solutiile imediate si perfecte pentru somaj, lipsa energiei, salariile mici, spitalele prost dotate, pensionari care traiesc de azi pe miine, tineri care studiaza degeaba. Guvernul acum este mai responsabil pentru ca poporul le-a delegat sarcini si incredere orbeste, votind pe o lista persoane care vor pierde alegerile pe care le-au cistigat, din cauza unor matematici perverse. Viitori politicieni vor incepe anul parlamentar muncind necontenit sa creasca nivelul de trai al tarii, neprecupetind nici un efort pentru ca oamenilor sa le fie mai bine, copii sa invete increzatori ca vor fi sprijinul de miine al patriei, tineri sa munceasca pe bani multi ca sa isi poata intemeia o familie si sa cumpere o casa, sa plateasca taxe si impozite pentru ca statul sa le asigure la batrinete o viata linistita si tratamente de sanatate la standardele cele mai inalte, petrecindu-si viata alaturi de copiii si nepotii lor fericiti ca traiesc intr-o tara in care poti delega puterea ta de decizie cu incredere nemarginita unor oameni extraordinari.

Aceasta este ceea ce numesc eu telecratie. O forma de guvernamant marsava, care pastreaza peste milenii masca democratiei, intr-o lume cruda, in care onoarea si curajul au devenit periculoase pentru statul in care traiesti mai ales daca esti nemultumit de deciziile lui impertinente si abuzive. Acum drepturile cu care te-ai nascut nu iti mai folosesc la nimic, pentru ca esti obligat sa te muti dintr-un loc in altul, ca sa poti supravietui fiindca propria ta tara-cetate nu iti acorda sansa la munca, nu iti asigura veniturile necesare traiului si studiului, iar sanatatea ta nu face nici cit doua parale chioare. Drepturile tale nu mai sunt ale tale, le-ai cedat printr-un „contract de cesiune” legiferat de „democratia” in care te-ai nascut, iar libertatea pe care ai cistigat-o intre timp nu iti foloseste decit sa fii liber sa iti iei viata daca nu o mai induri.

Intre timp au aparut notiuni ca globalizare, uniune europeana, alianta nord-atlantica pe care altii le hotarasc in numele tau, pentru ca ei stiu mai bine decit vai de tinele tau. Nu poti spune acum ca guvernul nu se ingrijeste de tine: esti parte a uniunii, ai dreptul sa lupti pentru altii in numele altora si poti sa te saturi de foame cu produsele scumpe pe care le importa tara ta.

Democratia nu exista.  E doar in mintea ta. Open your eyes.

2 gânduri despre &8222;Telecratia&8221;

  1. tot se reduce la manipulare..mai camuflata de tv, de religie..e la baza tuturor formelor de organizare sociala. singura filosofie e daca realizezi sau nu ca esti manipulat si ce masuri iei. si daca te duce capul iei, daca nu.. o iei. noi suntem un popor usor haotic si prapastios. daca s-ar zice la tv ca basescu a gasit o cruce intr-o ridiche, nea ala de la coada vacii s-ar inchina, ar scuipa in sin si l-ar vota pe basescu inca 10 ani de-acum incolo. si pe bune daca nu i s-ar parea ca e democratic asa! deci pina la urma asta e normalitatea, leo! unii oameni ar fi total dezorientati daca n-ar mai fi controlati..
    @cosmin…in elvetia poate se vede totul ca o evolutie. in romania aduce cu o involutie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s